In concediu

Concediul este minunat, ar trebui sa devina obligatoriu, ficare firma sa-si oblige angajatii sa-si ia concediu la 2 luni, macar cateva zile. Pentru ca simti ca rutina te copleseste si mintea se erodeaza si corpul ti-e obosit, iar concediul vine ca o gura de aer proaspat. O oaza de liniste necesara capusorului tau, niste ore bune de somn in plus pentru a-ti recapata fortele.

Desi in primele zile tanjeam sa mai google-uiesc cateceva sau sa-mi verific adresa de mail, ulterior am constatat ca nu-i chiar rau sa fii privat de Internet o bucata de timp. Am stat o saptamana fara net si nici ca se putea mai bine, asa da detasare, deconectare. Bun venit relaxare, regasire! Ochii mei n-au mai parcurs articole de pe bloguri sau news feed-uri pe facebook ci randurile unui roman, degetele mele nu am mai tastat mecanic ci au mangaiat iarba si animalele, scaunul confortabil de la birou a fost inlocuit si el cu bancuta de la poarta iar neoanele cu stele.

Si uite asa am simtit cum timpul se dilata si mintea se debaraseaza de toate gandurile urate, de griji, de stres, si devine usoara, usoara..aproape goala. Sa nu gandesti! Pur si simplu sa nu lasi ca vreun gand iscoditor sa ti se strecoare in capsor. Este un bun exercitiu si cred unul din lucrurile care iti fac viata mai usoara. Sa pui “pauza” pentru un timp, cateva minute, ore. Sa-ti aduci aminte de tine, in starea ta bruta, pentru ca ti-era dor sau te pierdusesi cumva.

Aveam nevoie de un astfel de concediu, din pacate destul de scurt :D A fost suficient insa cat sa ma intorc relaxata, odihnita si oarecum mai optimista.